Să facem un exercițiu simplu de matematică financiară. Când Spitalul Moinești scoate la concurs un calup de 20 de posturi, iar un post costă în medie 7.000 de euro, rezultă o masă de 140.000 de euro cash (bani negri) generată într-o singură săptămână. În Partea a III-a a dosarului nostru, întrebăm oficial autoritățile: cum este posibil să introduci o asemenea sumă în economia unui oraș de provincie fără ca ANAF să observe declicul dintre salariile angajaților din spital și stilul lor de viață?
Spălarea banilor prin imobiliare pe numele rudelor
Cei care încasează, an de an, cotele masive din aceste șpăgi nu țin banii la saltea. Ei trebuie „albiți”. Cea mai comună metodă folosită la Moinești este piața imobiliară, dar nu cea locală. Membrii comisiilor de evaluare, asistenții șefi sau unii directori cumpără apartamente în orașele universitare (Bacău, Iași, București), teoretic „pentru copii care merg la facultate”.
Pentru a evita radarele Agenției Naționale de Integritate (ANI) – care verifică doar declarațiile de avere ale managementului de top, nu și ale membrilor simpli din comisii –, imobilele sunt adesea trecute direct pe numele rudelor care nu lucrează la stat (părinți pensionari sau cumnați). Astfel, o asistentă șefă cu un salariu oficial de 1.500 de euro ajunge să conducă SUV-uri de 40.000 de euro, justificând nonșalant că „mașina este a tatălui meu de la țară”.
Complicitatea Fiscului și frica de a deranja Sistemul
Aici ar trebui să intervină ANAF Moinești, prin controalele pe averi nejustificate. Legea permite fiscului să taxeze cu 70% orice sumă care depășește veniturile legale. De ce nu se întâmplă asta? La fel ca în cazul profesorilor meditatori, inspectorii fiscali ignoră zona sanitară. Spitalul este cel mai mare angajator din oraș, iar rețeaua politică ce controlează administrația locală are grijă ca ANAF să nu declanșeze controale la nivelul elitelor medicale, pentru a nu provoca „scandaluri de presă” înainte de alegeri. Orbirea instituțională a Fiscului este scutul perfect care protejează milioanele de euro furate de la niște tineri asistenți disperați să aibă un loc de muncă.
Continuă investigația
Ce se întâmplă cu pacientul îngrijit de cel care și-a cumpărat diploma și postul? Citește Partea a IV-a: Prețul suprem plătit cu viața pacienților.