Fiecare moineștean tresare lunar când deschide plicul cu factura la apă potabilă și canalizare. Pe lângă tarifele de bază, printre cele mai mari din județ, cetățenii de la blocuri plătesc constant procente halucinante din așa-zisele „pierderi de rețea” și sume exorbitante pentru apa meteorică (apa de ploaie). În timp ce autoritățile și Compania Regională de Apă (CRAB) dau mereu vina pe uzura conductelor, o ramificație obscură a corupției locale explică adevărata natură a acestor pierderi. Nu toată apa se scurge în pământ din cauza țevilor instalate prost; o mare parte din ea este furată la nivel industrial de unii dintre cei mai bogați oameni din oraș.
Conductele de bypass: Secretul afacerilor profitabile
Procesul de epurare, tratare și pompare a apei implică un consum energetic uriaș, de unde și prețul piperat. Pentru afacerile care depind de un consum masiv de apă – cum ar fi spălătoriile auto, stațiile de betoane, anumite gatere și fermele agricole de la marginea municipiului – factura la apă reprezintă cel mai mare cost operațional. Pentru a „eficientiza” cheltuielile, s-a dezvoltat un veritabil sistem de furt instituționalizat.
Sub îndrumarea (și cu asistența tehnică) a unor foști sau chiar actuali angajați ai companiei de utilități publice, patronii instalează o „conductă de bypass”. Acesta este un branșament clandestin, realizat subteran, care se conectează direct la magistrala de distribuție înainte de contorul de măsurare. Astfel, prin contorul oficial curge doar o cantitate infimă de apă (suficientă cât să nu trezească suspiciuni pe factura lunară de bază), în timp ce volumul masiv necesar pentru spălarea a sute de mașini sau irigarea hectarilor de sere trece neînregistrat, prin conducta ascunsă direct în stația de lucru.
Vilele de lux și piscinele umplute gratis
Jaful nu se limitează doar la marii operatori economici. O inspecție incognito în noile cartiere de vile rezidențiale apărute în zonele periurbane ale Moineștiului a ridicat mari semne de întrebare. Mai multe imobile deținute de consilieri locali, foști șefi din poliție sau afaceriști de top beneficiază de piscine de mari dimensiuni (peste 50 de metri cubi de apă) și de sisteme inteligente de aspersoare care irigă gazoanele impecabile zilnic.
Surse din interiorul departamentului de facturare ne-au confirmat că facturile aferente acestor adrese VIP sunt adesea egale sau chiar mai mici decât factura unei familii de trei persoane care locuiește într-un apartament obișnuit cu două camere. Explicația este identică: branșamente ilegale executate direct la țeava stradală, în timpul construcției fundației, protejate de tăcerea complice a inspectorilor care refuză să facă săpături de control la aceste adrese.
Cetățeanul de rând: Victima principală a sistemului
Cum își recuperează compania de apă aceste zeci de mii de metri cubi dispăruți? Matematica utilităților publice este nemiloasă. Contorul general de la intrarea în cartier înregistrează cantitatea totală de apă livrată. Diferența uriașă dintre ce indică contorul general și suma contoarelor individuale (diferență cauzată de aceste furturi majore) este împărțită frățește de asociațiile de proprietari și facturată locatarilor corecți sub denumirea generică de „pierderi”.
Atunci când cetățenii cinstiți reclamă aceste aberații tarifare, conducerea companiei de apă ridică din umeri și propune re-sigilarea apometrelor de la bloc. Niciodată, însă, nu se organizează razii cu excavatoare și detectoare subterane la marile firme de spălătorii auto sau la porțile vilelor opulente. Furtul de apă a devenit astfel cel mai bine păzit secret local, o subvenție ilegală oferită afaceriștilor pe spinarea pensionarilor și a familiilor de rând care tremură la citirea fiecărei facturi lunare.