Când îți trimiți copilul la școală, presupui că se află într-un mediu sigur, protejat nu doar de violența fizică, ci și de neprevăzutul medical. O criză de astm, o criză de epilepsie, o fractură la ora de educație fizică sau un banal leșin ar trebui gestionate rapid de un medic sau un asistent școlar. În Municipiul Moinești, în luna mai 2026, realitatea este terifiantă: rețeaua de medicină școlară este practic în comă profundă. Direcția de Sănătate Publică (DSP) a abandonat complet monitorizarea și finanțarea asistenței medicale în unitățile de învățământ, lăsând mii de elevi la voia întâmplării.
Lacăte pe uși și iod expirat
O incursiune a reporterilor Moinesti.biz prin liceele și școlile generale din oraș a scos la iveală un tablou dezolant. În majoritatea școlilor, spațiile destinate cabinetelor medicale au fost transformate în debarale pentru materiale didactice sau arhive. Acolo unde cabinetele încă mai există fizic, ușile sunt ferecate. Personalul medical este cronic insuficient: un singur asistent medical este adesea arondat la 3 sau 4 școli simultan, făcând o navetă imposibilă.
„Săptămâna trecută, un băiat de clasa a VII-a a căzut pe scări și și-a spart capul. Sângera abundent. Am alergat la cabinetul medical, dar ușa era încuiată pentru că asistenta era în ziua respectivă la alt liceu. Am improvizat un pansament din șervețele și am sunat la 112, așteptând ambulanța în timp ce copilul era în stare de șoc. Trusa de prim-ajutor a școlii avea doar o sticlă de iod expirat din 2023”, ne-a mărturisit, vizibil afectat, un profesor de la o școală gimnazială din centru.
Tăierea fondurilor și externalizarea responsabilității
Cum s-a ajuns aici? Medicina școlară se află la intersecția dintre finanțarea Ministerului Sănătății (prin DSP) și bugetul Primăriei. Această dublă subordonare a creat scuza perfectă pentru inacțiune. DSP susține că nu are fonduri pentru deblocarea posturilor de medici școlari și că administrația locală ar trebui să preia povara salarială. Primăria, la rândul ei, preferă să toace banii pe camere de supraveghere și ecrane smart, considerând că sănătatea elevilor nu „aduce voturi” la fel de eficient ca o tăiere de panglică la un teren de sport vopsit proaspăt.
Lipsa triajului epidemiologic și bolile ascunse
Fără medici școlari permanenți, triajul epidemiologic (verificarea copiilor la intrarea în colectivitate după vacanțe) este o glumă. Acesta este motivul principal pentru care epidemiile de scarlatină, păduchi (pediculoză) sau viroze respiratorii severe fac ravagii în școlile din Moinești. Cadrele didactice, neavând pregătire medicală, nu pot trimite acasă un copil suspect de boală contagioasă fără avizul unui medic. Prin abandonarea cabinetelor școlare, DSP a transformat practic școlile în cele mai mari focare de multiplicare a bolilor din oraș, demonstrând o iresponsabilitate criminală față de generația viitoare.