Orice poveste despre corupție sistemică are un punct de origine, un moment în care principalii actori își dau seama că competiția este costisitoare, iar monopolul este calea spre avere absolută. În Partea I a acestui mega-dosar investigativ, Moinesti.biz prezintă momentul zero al cartelului care a sugrumat Valea Trotușului: alianța dintre Gheorghe Lupașcu și Mihai „Ursul” Tătaru, cunoscuți în mediile de afaceri drept Capi di tutti capi ai județului Bacău.
De la rivalitate sângeroasă la monopol organizat
La începutul anilor 2000, Lupașcu și Tătaru erau rivali acerbi. Fiecare deținea propriile gatere, propriile echipe de tăietori și propriile „intrări” la politicienii locali. Războiul lor pentru parcelele forestiere din Zemeș, Asău și Agăș ducea adesea la prețuri scăzute pe piața lemnului și la atrageri accidentale ale controalelor de la București, din cauza denunțurilor reciproce. Totul s-a schimbat, conform surselor noastre din fosta structură a Gărzii Financiare, în iarna anului 2014, când cei doi au încheiat „Pactul de la Zemeș”.
Au realizat că, în loc să se distrugă reciproc, pot controla întregul lanț de producție dacă își împart zonele de influență și resursele de corupere a autorităților. Lupașcu a preluat strategia politică și „spălarea” lemnului prin exporturi, în timp ce Tătaru (și firma sa Trotuș Wood SRL) a preluat monopolul operațiunilor brutale de extracție, manipularea platformei SUMAL și controlul gărzilor forestiere.
Arhitectura Cartelului: Nimeni nu mișcă un pai fără aprobare
Prin această fuziune neoficială, Lupașcu și Tătaru au creat un ecosistem economic impenetrabil. Dacă o firmă mai mică din Moinești sau Comănești dorește să participe la o licitație organizată de Direcția Silvică pentru a exploata un parchet de pădure, este fie amenințată să se retragă, fie lăsată să câștige, doar pentru a descoperi a doua zi că drumul de acces forestier a fost „blocat accidental” de utilajele grele ale lui Tătaru.
Mai mult, pentru a-și asigura imunitatea pe termen lung, Lupașcu a investit masiv în viața politică, finanțând campaniile electorale ale mai multor partide simultan, mutare care a culminat cu propulsarea fiicei sale, Andreea Lupașcu, direct în Parlamentul României. Prin unirea forței brute a lui Tătaru cu influența de catifea a lui Lupașcu, cei doi nu doar că au pus monopol pe păduri, ci au confiscat efectiv independența economică a unui întreg municipiu.
Continuă investigația
Cine sunt funcționarii statului care au vândut pădurile pentru a deveni sclavii cartelului? Citește Partea a II-a: Lista Rușinii și mercenarii din instituții.