Anul 2020 va rămâne în istorie nu doar pentru criza sanitară globală provocată de pandemia de COVID-19, ci și pentru un cutremur social tăcut care a redefinit piața muncii pentru tinerii din orașele de provincie. La Moinești, restricțiile severe și închiderea forțată a micilor afaceri, a barurilor și a magazinelor au anulat practic orice șansă a tinerilor absolvenți de liceu de a-și găsi un prim loc de muncă onest. În acest vid economic terifiant, industria de videochat a găsit terenul perfect de vânătoare, transformând împlinirea vârstei de 18 ani într-un bilet de intrare într-o lume controversată, dar extrem de profitabilă.
Colapsul economic și disperarea muncii de acasă
Până în primăvara anului 2020, traseul clasic al unei tinere din Moinești fără posibilități financiare de a merge la o facultate de top din București sau Cluj implica angajarea ca vânzătoare, ospătăriță sau plecarea la muncă în agricultură în străinătate. Pandemia a blocat granițele și a închis cafenelele locale. Multe familii s-au trezit cu părinții trimiși în șomaj tehnic.
În acest context de incertitudine majoră, industria divertismentului pentru adulți online a oferit singura alternativă „Work from Home” (muncă de acasă) viabilă pentru o tânără fără experiență. Jurnaliștii Moinesti.biz au discutat cu mai multe tinere care au făcut acest pas în vara lui 2020, imediat după examenul de Bacalaureat. „Nu aveam bani nici să-mi plătesc abonamentul la telefon, iar tata fusese dat afară de la gater. Am văzut o reclamă pe telefon, am cumpărat un ring-light (lampă circulară) de 50 de lei și o cameră web. M-am închis în camera mea, blocând ușa. În prima lună, am câștigat de trei ori salariul mamei. A fost pur și simplu o chestiune de supraviețuire”, ne-a declarat A.M., o tânără de 19 ani din zona Găzărie.
Ascunderea realității de mica comunitate
Ceea ce este specific acestui fenomen într-un oraș mic precum Moineștiul este presiunea enormă a stigmatului social. Spre deosebire de modelele din marile orașe universitare care sunt adesea deschise cu privire la profesia lor, fetele din Moinești trăiesc o dublă viață. Munca se desfășoară noaptea târziu, din dormitoarele apartamentelor de bloc, având grijă ca părinții din camera alăturată să nu audă conversațiile în limba engleză.
Pentru a evita identificarea de către colegii de liceu sau vecini pe site-urile de profil (freemium sau premium), tinerele folosesc tehnologii avansate de geo-blocking (restricționarea accesului pentru IP-urile din România) și își alterează aspectul fizic cu peruci, machiaj strident și filtre digitale. Frica de a nu fi expuse pe grupurile locale de socializare este constantă și macină psihicul acestor fete abia intrate în viața de adult.
Iluzia independenței și capcana platformelor
Deși sumele încasate (adesea nedeclarate la autoritățile fiscale în primii ani) oferă un fals sentiment de putere și independență, psihologii atrag atenția asupra daunelor emoționale pe termen lung. Modelul de business al platformelor recompensează performanțele extreme și prezența continuă online, transformând fetele în prizoniere ale propriilor ecrane. Lipsa unor politici publice reale de stimulare a antreprenoriatului juvenil la nivel local garantează, din păcate, că această industrie va rămâne, pentru mulți ani de acum înainte, principalul „angajator” informal pentru tinerele defavorizate de pe Valea Trotușului.