Dacă anul 2021 a fost marcat de entuziasmul obținerii aprobărilor, perioada 2022-2023 a adus administrația din Moinești cu picioarele pe pământ, direct în tranșeele birocrației românești. Sumele alocate pentru reabilitarea termică a blocurilor nu erau doar mari, erau istorice. Zeci de milioane de lei trebuiau acum transformate, legal și transparent, din linii de buget în contracte ferme de execuție. Iar acest lucru se face printr-un singur portal: Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Criza prețurilor: Când calculele de pe hârtie nu se potrivesc cu piața
Primăria Moinești a demarat procedurile de licitație cu indicatorii tehnico-economici aprobați prin Hotărâri de Consiliu Local pe baza prețurilor din 2020-2021. Însă, contextul geopolitic și economic al anului 2022 a generat o inflație devastatoare pe piața materialelor de construcții. Prețul polistirenului, al oțelului, al cimentului și al profilelor din aluminiu a explodat efectiv în câteva luni.
Efectul imediat? La primele strigări pe SEAP, bătaia pe contracte a fost inexistentă. Niciun constructor serios nu dorea să preia anveloparea unui bloc cu 1,8 milioane de lei, când costul real de execuție depășise deja 2,2 milioane de lei. Au urmat luni de blocaj. Administrația locală a fost nevoită să refacă devizele generale, să actualizeze prețurile și să treacă din nou proiectele prin votul Consiliului Local pentru ajustarea valorilor. Această operațiune a întârziat fizic apariția primelor schele cu cel puțin 6 până la 8 luni.
🏗️ Ce se cumpără de fapt din acești bani?
Pentru a înțelege anvergura costurilor, trebuie să ne uităm sub tencuială. Caietele de sarcini publicate pe SEAP au fost extrem de riguroase, impunând standarde europene de siguranță, în special la capitolul rezistenței la foc (normativele ISU s-au înăsprit masiv în ultimii ani).
Un sistem complet (ETICS - Exterior Thermal Insulation Composite System) decontat din fonduri europene nu înseamnă doar lipirea unor plăci albe pe perete. Contractele adjudecate stipulează:
- Curățarea și refacerea tencuielilor degradate ale fațadelor vechi.
- Montarea polistirenului expandat (EPS 80) de minim 10 cm grosime, fixat atât cu adeziv special, cât și cu dibluri mecanice de ancorare.
- Includerea obligatorie a „cordoanelor de foc” (benzi de vată bazaltică incombustibilă montate în jurul ferestrelor și între etaje) pentru a preveni propagarea unui eventual incendiu pe fațadă.
- Aplicarea masei de șpaclu armate cu plasă din fibră de sticlă de înaltă densitate.
- Finisajul final cu tencuială decorativă siliconică sau silicatică, rezistentă la raze UV și intemperii, folosind paletarul de culori aprobat de arhitectul șef al orașului.
Cine a preluat contractele? Pâlnia consorțiilor
Datorită complexității financiare și a cerințelor de garanție (care necesită linii de credit și asigurări solide), micile firme locale de construcții nu s-au putut califica individual pentru aceste licitații uriașe. Contractele, împărțite pe loturi (grupuri de câte 3-4 blocuri), au fost adjudecate de asocieri de firme (consorții) regionale, cu experiență dovedită în lucrări similare de pe raza Moldovei.
Acest lucru a creat un fenomen în lanț. Firmele mari care au câștigat licitațiile pe SEAP („la butoane”) au început imediat să subcontracteze forța de muncă brută (băieții de pe schele) către firme mai mici din zonă. Administrația locală a avut rolul de dirijor, emitând ordinele de începere a lucrărilor imediat ce vremea a permis-o în primăvara anului 2023. Totuși, delegarea responsabilității către subcontractori a adus cu sine o problemă cronică a României postbelice: lipsa acută a forței de muncă calificate. Ceea ce ne conduce direct spre viața pe șantier, detaliată în episodul următor.