Sistemul de sănătate din Moinești a parcurs un drum lung până la excelența actuală a Spitalului Municipal de Urgență. La final de secol XIX și început de secol XX, alinarea durerilor se găsea în „spițerii”. Aceste prime farmacii erau conduse adesea de intelectuali cu studii la Viena sau București.
Vitrinele lor, pline de sticluțe colorate, balanțe din alamă și mojaruri de porțelan, ofereau un amestec de substanțe chimice noi și leacuri extrase din plantele culese de pe colinele împădurite ale orașului. Farmacistul era, alături de primar, preot și învățător, o figură centrală și extrem de respectată a comunității, un confident și un salvator în vremuri lipsite de antibiotice.