Fenomenul migrației economice a creat în jurul Moineștiului o generație a copiilor „lăsați acasă”. Statisticile direcțiilor de protecție a copilului indică sute de minori înregistrați oficial ca fiind în grija bunicilor sau a altor rude, în timp ce ambii părinți muncesc la mii de kilometri distanță.
Deși acești copii au parte de siguranță financiară și haine scumpe, psihologii școlari observă profunde carențe afective. Absența îndelungată a părinților, compensată prin cadouri, generează adesea anxietate, abandon școlar sau acte de bullying. Bunicii, de multe ori copleșiți de diferența de generații și de tehnologie, nu pot substitui autoritatea parentală. Asociațiile sociale solicită primăriilor crearea de grupuri de suport specializate pentru a sprijini emoțional această generație vulnerabilă.