Moineștiul este, înainte de toate, un oraș născut și crescut pe pungi de petrol. Deși atestările documentare privind „păcura” de pe Valea Tazlăului datează încă din secolul al XV-lea, adevăratul „boom” industrial s-a produs la mijlocul secolului al XIX-lea. Până în 1860, extracția se făcea manual, din puțuri săpate adânc de fântânari, o muncă extrem de periculoasă.
Transformarea a venit odată cu revoluția industrială. La Moinești s-au adus primele sonde cu foraj mecanic, iar capitalul străin (german, olandez și american) a început să curgă. Înființarea rafinăriilor locale a atras forță de muncă din toată Moldova. Petrolul a adus cu sine infrastructură: drumuri pietruite, primele rețele de electricitate și o efervescență comercială fără precedent. Chiar dacă astăzi extracția a scăzut dramatic, identitatea de „oraș al petroliștilor” rămâne adânc încrustată în ADN-ul fiecărei familii locale.