Când s-a tăiat panglica Noii Hale Agroalimentare, primarul a promis un comerț civilizat, în care producătorii agricoli de pe Valea Trotușului să aibă locuri calde iarna și curate vara, feriți de bișnițari. La mai bine de un an de la inaugurare, peisajul comercial este unul dezolant: tarabele sunt pe jumătate goale, iar țăranii vând din nou din portbagajele mașinilor pe străzile lăturalnice.
Ce se ascunde în spatele ușilor de termopan: Am obținut documentele de stabilire a taxelor de către Administrația Piețelor (instituție subordonată Primăriei). Consiliul Local a votat o majorare astronomică a chiriei pe metru pătrat pentru vitrinele frigorifice și tarabele din noua hală. Motivul oficial? „Amortizarea investiției europene și creșterea prețului la energie”. În realitate, un mic producător de lapte sau legume nu își poate permite să plătească sute de lei pe zi doar pentru a avea dreptul de a vinde.
Cine a preluat spațiile libere? O rețea formată din trei familii de intermediari (samsari) care importă legume din Turcia și carne din Polonia prin depozite engros, revânzându-le ca „produse tradiționale”. Aceștia își permit chiriile uriașe, monopolizând hala și distrugând conceptul de circuit scurt alimentar. Am expus faptul că administratorul halei este conectat politic cu unii dintre acești mari intermediari. Deși micii comercianți au protestat în fața primăriei, administrația a rămas surdă, sacrificând economia agricolă locală pe altarul unor taxe abuzive care scot producătorul român afară din propria piață.