O fișă PSI sau SSM nu este o formalitate birocratică pe care angajații o semnează pentru ca dosarul să arate bine. Semnătura confirmă că o instruire a avut loc, că oamenii cunosc procedurile și că, într-o situație reală de incendiu ori accident de muncă, personalul știe cum să reacționeze. Când o asemenea instruire este contestată într-o școală, problema nu mai este una internă: privește siguranța profesorilor și, indirect, a copiilor.
Pe 20 mai 2026, Ziarul de Bacău a publicat cazul profesoarei Iuliana-Maria Berbece de la Școala Gimnazială „Ștefan Luchian” din Moinești. Cadrul didactic susține că, în decembrie 2025, a refuzat să semneze documentele unei instruiri PSI despre care afirmă că nu fusese efectuată legal. Profesoara spune că, după sesizări, a fost supusă presiunilor și unor comportamente umilitoare din partea directorului Eugen Cristian Comănescu.
🚨 Ce ar fi confirmat verificările instituțiilor
- Potrivit răspunsului ISJ citat de publicație, la 2 decembrie 2025 nu s-ar fi efectuat instruirea personalului și nu ar fi fost convocată o ședință.
- Documentele PSI și SSM ar fi prezentat neconformități, iar firma contractată nu și-ar fi îndeplinit obligațiile asumate.
- IGSU ar fi constatat că nu fusese prezentată o decizie actualizată privind organizarea instruirii pentru situații de urgență.
- ITM Bacău ar fi identificat programe de instruire-testare lipsă, instruiri incomplete, probleme de periodicitate și disfuncții ale comitetului de securitate și sănătate în muncă.
- Conform documentelor redate de sursa citată, unitatea a primit o amendă contravențională de 5.000 de lei.
Dincolo de hârtii: acuzația de umilire
Cazul are și o componentă de relații de muncă. Articolul-sursă arată că ISJ ar fi consemnat, pe baza declarațiilor salariaților, confirmarea unei „intervenții la clasă, umilitoare”. Inspectorii ar fi recomandat conducerii o comunicare asertivă, fără atac la persoană, jignire ori umilire, precum și evitarea unui tratament care poate fi interpretat drept diferențiat.
Aceste constatări nu permit presei să pronunțe o sentință în locul unei instanțe și nici să transforme fiecare acuzație într-un fapt definitiv. Ele impun însă un răspuns instituțional complet. Directorul trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta poziția și documentele. În același timp, persoana care semnalează probleme nu poate fi redusă la etichete ori atacuri personale. Presa locală a precizat că a încercat să obțină punctul de vedere al directorului, fără succes până la publicarea materialului.
Întrebările la care școala și autoritățile trebuie să răspundă
- Când au fost remediate concret neconformitățile PSI și SSM și cine a verificat remedierea?
- Cine a recepționat serviciile firmei responsabile de instruire și au fost plătite servicii care nu fuseseră prestate complet?
- A fost recuperat vreun prejudiciu ori aplicată o penalitate contractuală furnizorului?
- Ce măsuri au fost luate pentru protejarea persoanelor care raportează nereguli și pentru prevenirea represaliilor?
- Care este poziția oficială a directorului față de constatările atribuite ISJ, ITM și IGSU?
- Vor fi publicate, cu protejarea datelor personale, planul de măsuri, termenele și dovada îndeplinirii lor?
Școala nu poate cere elevilor să respecte reguli pe care adulții le tratează ca pe niște căsuțe de bifat. Dacă personalul semnează instruiri inexistente sau incomplete, mesajul transmis este că documentul contează mai mult decât realitatea. Dacă un angajat este umilit după ce refuză să semneze, mesajul devine și mai grav: tăcerea ar fi mai sigură decât responsabilitatea.
Concluzia zilei
Faptele documentate trebuie separate de acuzațiile încă disputate. Neconformitățile descrise de instituțiile de control și amenda relatată de presă cer însă mai mult decât o reacție defensivă: cer remediere verificabilă și transparență.
Într-o școală, siguranța nu se rezolvă cu o semnătură pusă retroactiv, iar demnitatea profesională nu se apără prin tăcere. Comunitatea are dreptul să știe dacă problemele au fost corectate și dacă persoanele care au vorbit au fost protejate.
Documentare, prezumție și drept la replică
Articolul se bazează pe documentele și declarațiile reproduse de Ziarul de Bacău, 20 mai 2026. Formulările contestate sunt atribuite sursei și instituțiilor menționate. Comentariile anonime de sub articolul-sursă nu au fost tratate drept probe și nu sunt preluate ca fapte. Directorul, școala, ISJ, ITM, IGSU și orice persoană vizată beneficiază de drept la replică și poate solicita actualizarea materialului cu documente verificabile.